BuCURestiul e o groapa

Azi vorbim despre gropi. Si tot azi vorbim despre borduri. Si despre dez(asfaltari).

Se facu ca intr-o zi era multa galagie in cartier. Nu ca galagia ar fi ceva nou pe aici. Dar era galagia aia de santier. Galagia aia care te zgarie pe creier, care te face sa-l urasti pe carasul auriu din bol, care te face sa te sui pe pereti, sau sa pornesti la vanatoare de unicorni. Si, ce sa vezi, de jur imprejurul blocului si pe strazile de langa, domnii de la firma Acvatot dadeau niste gauri fabuloase pe trotuarele minunatului oras. Si distractia asta a lor cu gauritul a durat vreo 3-4 zile. Dupa care au ramas gaurile. asta se intampla prin iarna. Si au fost ditamai transeele prin jurul blocului, lasate asa , cam pana acum vreo 2-3 saptamani, cand cineva s-a indurat sa puna inapoi dalele scoase, si sa asfalteze strada pe unde erau gaurile. Ce s-a intamplat intre timp, a fost fabulos. Balti, noroaie, mizerie. La un moment dat, gropile au fost acoperite cu pietris. Treaba romaneasca. Apoi cand au vazut (sau nu au vazut) ca tot se facea noroi si mocirla la cea mai mica ploaie, s-au indurat sa puna asfalt. Buna treaba. Va felicit domnii mei. V-a luat cam jumatate de an, ca sa astupati niste gauri.

Nu e lucru nou stiut ca in Bucuresti se schimba bordurile mai des decat se spala pisica mea. Exemplu clar, si concret, vazut cu ochii mei, intr-un anumit sector din Bucuresti, vreme de 3 ani la rand s-au schimbat in fiecare primavara bordurile. Spalare de bani, spalare de bani, inteleg, dar chiar asa, sub ochii tuturor? Ar trebui sa fie si ei mai creativi. Uite spre exemplu, intr-un an schimbi bordura, in anul urmator treceti la creatie. Va apucati de vopsit. Gen, vopsiti gardurile, vopsiti bordurile, pomii etc, si tot ce poate fi vopsit. Va dati si mana si faceti si ceva frumos si creativ. Apoi in anul urmator puteti sa va apucati de curatat copacii, boschetii si cam tot ce gasiti in cale si poate fi curatat. Chiar si cainii vagabonzi de purici. Apoi in alt an treceti la plantat panselute. Si tot asa, bagati in aceste activitati de 10 ori mai multi bani decat costa de fapt, dar macar traiti cu impresia ca nimeni nu stie ca de fapt niste bani trebuiesc jusificati cumva, mai faceti si variatie si uite asa toata lumea e fericita. Ah, dar stai...nu m-am gandit...cred ca de fapt voi faceti acelasi lucru an de an,adica reamintim - schinbati bordurile- pentru ca probabil nepotul primarului de sector nu are decat o afacere cu borduri, nu si una cu mentenanta de spatii publice verzi sau mai stiu eu ce nebunii. Asa e..nu prea se poate. Ramanem la schimbat borduri. Bordurile se schimba, afacerile merg, voi sunteti fericiti iar noi suntem fraieriti.

Va urez o sincera bordura-n dinti. Si niste ciment in chiloti.