Pe principiul “toti in jur imi spun ca sunt nebun, dar vocea din capul meu imi spune ca nu e adevarat”.
Sunt in faza de negare cu multe chestii, si nu pot sau nu vreau sa accept anumite adevaruri care ma “lovesc” in fata. Ori e extrem de greu,ori nu sunt eu suficient de convinsa ca ar fi ok si spre binele meu sa le accept.
Mi-am dat seama ca in ultimul timp m-am apropiat numai de persoane de 30-40-50 de ani. Cred ca am nevoie sa vad viata un pic mai matur, si chestia asta s-a produs inconstient.
Pe de alta parte ma uit la persoane de 40 de ani, de langa mine, care gandesc cu curu, si chiar am ajuns sa la spun catorva ca au trait 40 de ani degeaba, ca nu se vede.
In alta ordine de idei, vroiam sa merg cu tata la concertul AC/DC, dar am vazut ca e intr-o luni, deci tata nu va putea veni, so, nu cred ca se mai produce, ca singura nu ma duc.
Mi-e din ce in ce mai greu sa trec peste chestii. Cred ca e o incapatanare, amestecata cu saturatie si cu sila si un pic de plictis.
Pe anul 2010 mi-am propus un singur lucru: nu voi mai face nici un fel de compromis, de nici o natura.
Imi place cand e ceata, imi aminteste de acasa.
M-am saturat sa fiu intrebata “cand se produce x lucru?” (care din pacate nu tine de mine). M-am saturat sa ma tot intreb eu “de ce?” si “cum?” sau “pentru ce?”.
Nu ma vreau sa fac nimic. Nu mai vreau sa ma trezesc dimineata sa ma duc la munca. Vreau sa lenevesc (bine, stiu ca in maxim 2 saptamani m-as plictisi crunt). Vreau la mare. Vreau ca viata sa nu mai fie ironica. Vreau ca oamenii la care tin sa nu mai sufere. Vreau sa imi fac un nou tatuaj. Vreau ca “ordine si corect” sa fie cuvintele de baza din lumea asta fututa. Nu mai vreau stiri proaste. Nu mai vreau promovarea manelelor si a tiganilor. Nu mai vreau sa ninga. Nu mai vreau sa mi se puna intrebari. Nu mai vreau sa fiu inconjurata de oameni incompetenti. Nu mai vreau sa vad pe strada genti aurii/argintii, sosoni la fel, bluze roz pe barbati, acelasi stil vestimentar la toate femeile/fetele. Nu mai vreau sa vad muzeele goale, si teatrele goale…si nici expozitii de arta la care singurele lucruri prezente sunt lucrarile de arta din expozitia respectiva. Nu vreau sa exagerezi cu stii tu ce…nu vreau sa mai vorbim despre. Doare prea tare. Nu mai vreau sa nu imi fie respectate deciziile. Nu mai vreau sa mi se indeplineasca doar dorintele de ordin material.
Vreau liniste.
Draga mea prietena, nu ma mai suna sa ma intrebi…nu vrea. Eu vreau. Dar nu e de ajuns.
vineri, 8 ianuarie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un produs Blogger.


3 comentarii:
16 Mai este duminica in 2010 din informatiile pe care le detin eu :P
si eu as vrea primul tatuaj dar dc reusesc sa te conving sa ma ajuti cu desenul cum am reusit sa ascult CD-ul e clar poate il fac peste vreo 2-3 ani :)))))
din cate am vazut pe afis si din cate tin minte, data era 10 mai, care cade intr-o luni. da o sa ai verific odata pe net. si cand m-am oferit sa iti dau muzica pe stick erai prea ocupat sa nu ai unul in momentul ala:).
Subscriu la faza cu compromisurile. cheer up!
Trimiteți un comentariu