Freddo

Centrul vechi al Bucurestiului, este intesat de varii terase, care mai care mai intinse in drum, eventual pana in vitrina magazinului de vis-à-vis. Cum e vara, caldura mare, alea alea, ne-am zis si noi ca dupa o zi de munca, sa ne ducem a dam pe gatlej o bere rece, ca tot omu, eventual sa vedem si meciul.
Plimbandu-ne printre zecile de terase care se intrepatrundeau unele cu altele de inghesuite ce erau, fiecare patron vrand sa “muste” un pic mai mult trotuar decat vecinu’, in incercarea de a gasi o masa libera pe la ora 20, am poposit intr-un final apoteotic la numita terasa Freddo.
Acolo pe masa ne-a intampinat un meniu tras la copiator, de unde singura chestie decenta pe care am putut-o alege a fost o bere Heineken la 0,33, care costa aproape 10 lei.
Singura chestie faina de la terasa respectiva era o treaba cu niste sticle de bere atarnate, undeva in centrul terasei. Mai pe seara, cand lumina s-a mai dus, treaba aia cu sticle de bere si-a mai pierdut din “fain-es” deoarece venea la pachet cu o serie de leduri mici si albastre, asa, ca de discoteca de Mamaia.
Muzica house a fost cea care mi-a violat constant urechile cat am stat acolo.
O incercare de a pune meciul la un proiector s-a dovedit un esec, deoarece proiectorul era necooperant in aceasta seara, si jumate de imagine era plecata la mare in vacanta.
La final, ca tot omul, am cerut si eu nota, si cand am numarat restul, am constat ca aveam lipsa 10 lei. A urmat o conversatie destul de hilara intre mine si barman:
- Mi-ai dat restul gresit. Ii zic.
- A, da? Cu cat v-am dat? Cu 10 lei?
Ma uit la el…”la dracu’ da cum de te-ai prins de suma exacta care lipseste?” Si ii zic:
- Da.
La care el imi raspunde:
- Eiiii , tre sa ma intelegeti si pe mine, sunt si eu obosit, alea alea.
Sa mori tu…
A, si sa nu uitam de fasaitoarele cu vapori de apa, nelipsite in aceasta vara de la toate terasele care “se respecta”. Care sunt destul de ok, dar cum ce e mult strica, asa si aici. M-a fasait in cap o de aia, tot timpul.